De ziua ta, femeie
Când te-ai născut, în prag de primăvară,
Au uneltit şi zeii să le primeşti pe toate,
Un trup armonios precum o lăcrămioară
Scăldat în ploi cu soare de raze dantelate.
Ţi-au dăruit curaj să poţi să rabzi mereu
Furtunilor din viaţă cu-atâta demnitate,
Tăria unei stânci să nu-ngenunchi la greu
Când trebuie să stai prin ape-nvolburate.
Pe chipul de lumină − un zâmbet arborat
Blândeţe în privire şi-adânci sclipiri brodate,
În sufletul cât cerul şi-atâta de curat
Vărsat-a Dumnezeu, imensă bunătate.
Dar, dintre tot ce ai, nimic nu e mai sfânt
Ca sentimentul-mamă, pecetluit în tine,
Ni te-ai născut să dărui, iubire pe pământ,
Femeie, tu eşti rodul, creaţiei divine.
Un curcubeu îţi este întreaga ta trăire,
Jertfindu-te, te-nalţi, răsplată-i mântuirea,
Prinos ţi-aducem astăzi şi laudă, cinstire,
E ziua ta femeie! Prin tine-i nemurirea!
poezie de Angelina Nădejde (28 februarie 2014)
Adăugat de Angelina Nădejde
Votează! | Copiază!

1 Aroana Irimescu [din public] a spus pe 8 martie 2014: |
Frumoasă poezie ca un moment maxim de fericire în care simţi că trăieşti. |
2 apostol bologa [utilizator înregistrat] a spus pe 8 martie 2014: |
„Un curcubeu îţi este întreaga ta trăire...” Frumos stimată poetă, felicitări, şi „La mulţi ani!”, din partea redacţiei revistei „Aurora”! |