Cu limba noastră
Este a noastră limba noastră
și noi suntem cu ea popor,
cum stelele
din cer
sunt stele
cu veșnica lumină-a lor.
Este a noastră limba noastră
și noi suntem cu ea pământ,
cum marea mare
este mare
cu ape veșnic vălurând.
Este a noastră limba noastră
și soartă noi suntem cu ea,
cum este codru verde soartă
cu ciuta și cu pasărea.
Din străbunei cu limba noastră
noi am crescut și creștem, demn,
cum crește pomul din țărână
suită-n frunză și în lemn.
Ci noi cu ea, cu
limba noastră,
nemuritori vom fi oricând,
nemuritori cum e Pământul
cu Soarele mereu arzând.
poezie de Dumitru Matcovschi (1 ianuarie 2000)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre creștere
- poezii despre stele
- poezii despre verde
- poezii despre păsări
- poezii despre păduri
- poezii despre limba maternă
- poezii despre lemn
- poezii despre frunze
- poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.