Angela Stanciulescu [din public] a spus pe 4 ianuarie 2015:
Daca ne gândim la lipsuri materiale e destul de riscant sa nu fim prudenti si grijulii cu asigurarea zilei de maine ca doar nu traim in epoca de piatra . Cei care nu dau doi bani pe ideea de a pune de-o parte pentru ziua de maine sunt risipitorii care apoi cad in grija altora.
2
Silvia Velea [din public] a spus pe 7 ianuarie 2015:
Angela, ziua de mâine îi aparține lui Dumnezeu, asta în caz că insiști să crezi că există în Realitate așa ceva. Înțelepții știu că nu există decât ziua de azi, mai exact clipa de acum. Oare nu chiar Domnul ne iscodește cu privire la grija pentru ziua de mâine? Nu ne întreabă El de ce ne ne facem griji pentru ziua de mâine, nu ne ajung grijile zilei de azi? Nu ne întreabă El dacă îngrijorarea pentru ziua de mâine poate adăuga măcar o zi la viața noastră? Oare văduva care și-a dat ultimul bănuț în numele Domnului a fost risipitoare? N-ar fi fost mai înțelept să-l economisească pentru ziua de mâine, ca să nu cadă în grija Domnului? Dar Dumnezeu ce crezi că face când un fiu risipitor, falit material și sufletește, se întoarce acasă, la cel de-un "sânge" (suflet) cu el? Se supără că i-a mai venit o gură la masă sau se bucură și taie vițelul cel mai gras, ca să sărbătorească?
În rugăciunea domnească, omul e sfătuit să ceară pâinea doar pentru ziua de azi și să fie recunoscător pentru ea. Risipitor e doar omul care uită de Dumnezeu, care nu e recunoscător pentru oportunitatea care i se oferă în fiecare zi de azi de a se descoperi pe sine, de a-și ajuta semenul, de a dărui iubire, așa cum face Dumnezeu, la urma urmei. Autorul citatului are perfectă dreptate, în opinia mea. Recunoștința pentru ceea ce ai și ești azi creează premisa pentru a avea tot ce ai nevoie și mâine.