Te-am pierdut
m-am rătăcit într-o seară printre gânduri
cu alei, cu bănci
erau vechi și-mbrăcate cu noduri
pe una dintre ele, ciugulea firmituri dintr-un ziar
o vrabie
de pe anunțul de căsătorii
mai era printre aleile, cu gânduri, și-o casă
cu balcon, în stil lojă, cu un scaun împletit
acolo de obicei te știam, citeai câte o carte
din crăpăturile strâmbe ale copacilor
încet, iese toamna
soarele încă mai încălzește rămășițe din vară
jos, în drum, agățată de o piatră
o pagină ruptă
o iau și citesc
te-am pierdut fără a ști vreodată cum mă numesc
și cum te cheamă
poezie de Viorel Muha (decembrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vrăbii
- poezii despre toamnă
- poezii despre seară
- poezii despre lectură
- poezii despre jurnalism
- poezii despre gânduri
- poezii despre căsătorie
- poezii despre cărți
- poezii despre copaci
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.