Alegoric, rimat cuvânt cu cuvânt

SunT îmbarcatuL într-uN caR alegoriC, îN nesfârşiT
AvânT - speratuL buN- haR metaforiC de-uN trăiT
DE minE; dE truP răvăşiT diN minteA-mI desprinsĂ
PE oricE, cE ruP, spăşiT priN înainteA-mI... atinsĂ.
PoligonuL dE tiR, ce-N piepT m-aM făcuT şi-I pliN dE multE, ce-aM ţintE, E
BalonuL-dEliR... ÎN înţelepT, l-aM umpluT şI reţiN cE pildE-aM amintE, ehE...
DE zboR, însĂ nU mi-aM plătiT ZepelinuL, cE-mI estE şI casĂ şI masĂ!?...
CE zoR!... ParcĂ nU aM citiT; pelinuL, dE amaru-I E... şI rasĂ-I... aleasĂ!
ŞI-acuM miE şI altoR îL dediC; gânD, cE E ursiT categoriC,
OrIcuM... fiE, că-I uşoR să-L expliC, cânD sE ştiE trăiT anatomiC
AmaruL, cE intiM răneştE şI bilA, ceA reA, sE revarsĂ sĂ ardĂ
CoşmaruL, dE legitiM trăieştE... şI milA, eA, ceA, cE întoarsĂ, mĂ scaldĂ!
ChiaR "eU", ceL cE scriU neînţeleS, mĂ ştiU binE, îS fantasmagoriC,
BizaR, greU; ăL dE "ţiU" intereS sĂ reînviU cinE, ce-S... alegoriC!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!