Sticletele
Păsările colorate
Pleacă-n țări îndepărtate;
Cele-nchise la culoare
Știu că iarna-i trecătoare.
Trag perdeaua dintr-o dată:
La cotețul cu slănină
Și cu tobă afumată;
Văd o pasăre divină.
Tata spune că-i sticlete,
Și că trebuie gonit,
Mama, pe un ton șoptit
Povestește pe-ndelete
Că-i pasărea cerului,
Și, din ce-i dat omului,
Că-i, să-i dea din partea lui,
Dat, cât primăvară nu-i!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (26 noiembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Votează! | Copiază!
1 Angela ANGI Ciurar [din public] a spus pe 2 decembrie 2015: |
| Foarte frumoasa poezie |
2 Marius Robu [autorul] a spus pe 15 decembrie 2020: |
| Vă mulțumesc! |