
Antologia aforismului românesc contemporan, ediţia a II-a
40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!
daniel stanciu [din public] a spus pe 1 noiembrie 2013: |
Ce bine-ar fi! La cati rai scapa nepedepsiti, ai zice ca Judele ceresc are miopie severa. Dumnezeu ii pedepseste pe cei rai in ceruri. Si cu cei buni ce face? Cei buni sunt doar o momeala. |
Mihail Arin [din public] a spus pe 1 noiembrie 2013: |
Danilo!
Aici se ascunde subtilitatea
panseului.
Cei răi
beneficiază instantaneu
de "răsplată"
la faţa locului.
Dumnezeu
favorizează infractorul
de mii de ani.
Pedeapsa?
Posibil,
cândva,
undeva departe.
La fel
şi "răsplata"
celor buni... |
daniel stanciu [din public] a spus pe 1 noiembrie 2013: |
Mihail, recunosc - textul e prea subtil pentru mine. In obscurantismul meu medieval am refuzat sa cred ca d-l Bibere a pretins ca bunul Dumnezeu ii rasplateste hic et nunc pe cei rai (mi-am imaginat ca a scris ca-i pedepseste). Hai sa zicem ca le amana pedepsa, dar ca ii si recompenseaza e cam prea mult, chiar si pentru un heterodox ca mine. De obicei dracul, nu oponentul lui moral e creditat cu dreptatea distributiva in aceasta lume. Patania lui Iov arata ca Dumnezeu i-a dat lui Satanail mana libera in impartirea pedepselor (si a recompenselor) „pre pamant”. Dar pre pamant nu e ca-n cer, conasule, chiar daca ne rugam vartos (cu gura, nu cu inima) sa se intample asta…
Sa revenim la text si la finetea lui intelectuala. Eu cred ca Dumnezeu ii lasa pe rai sa se bucure de roadele muncii lor. E o compsensatie (nu o recompsensa, monser) la nefericera care-i asteapta „dupe”. |