Parfumul tău
Doar o imagine în depărtare
a rămas pierdut pământul,
acolo unde marea
întâlnește din nou cerul,
unde noaptea se va vopsi
în culori de argint și vii,
iar eu, femeia...
privi-voi zările pustii...
Când vântul se va înălța,
din nou, simți-voi încă o dată
parfumul dulce al tău,
el îmi rămâne de la tine
al meu drag ecou,
răsunând la infinit
și obsesiv în visul meu.
poezie de Cornelia Minda
Adăugat de Cornelia Minda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre noapte
- poezii despre infinit
- poezii despre imagine
- poezii despre femei
- poezii despre culori
- poezii despre argint
- poezii despre Pământ
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.