Scumpei mele soții care a devenit o stea
Zilele și nopțile mele nu mai sunt timp
ci strigăt și dangăt și vuet,
de când ai plecat, de când n-am uitat
mișcările tale și chipul de icoană.
bolnav de singurătate, am rămas aici
așteptând să ne reîntâlnim, dragostea mea
nepieritoarea mea dragoste
nimeni și nimic nu te poate înlocui
ai devenit o stea și mă luminezi
atunci când șarpele întunericului
se așează la picioarele mele
te rog să mai fii puțin răbdătoare
până voi veni lângă tine
dragostea mea nepământeană
lumina mea de stea.
poezie de Gheorghe Mihaiu din Scrisori de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre căsătorie
- poezii despre întuneric
- poezii despre șerpi
- poezii despre zile
- poezii despre uitare
- poezii despre soție
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.