Cometa
Etern rătăcitoare stăbat nemărginirea,
Fosforul verde-palid din pletele-mi rebele
Brodează'n perle noaptea, capiciile mele
Mereu vă torturează, v'aprinde 'nchipuirea.
Iuțeala mea mă scapă din ghearele sclaviei
Puternicelor astre și-ating ca prin minune,
Neanturile'n care substila creațiune
Nu aburește încă seninul vecinicii.
- Imperiile tale ades le-am travesat
Întotdeauna, însă, aci m'am deșteptat
Mai trist ca monotonul și antic imn eolic...
- Închide ochii-ți lâncezi, de manta mea te ține,
Tristețea-ți va rămâne sub sferele senine
Căci nu ne vom re'ntoarce, copile melancolic.
poezie de Gabriel Donna din revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Gabriel Donna. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.