Lucian: Ce faci? Ești cumva nebună?! Hai să ieșim imediat de aici!
Lia: Nu! Ieși tu! Eu rămân. Vreau să văd ce e pe aici. Interesant; e o peșteră... Și lasă-mă-n pace! Dă-mi drumul imediat! Ai zis că pleci... De ce te-ai întors? Eu nu te-am rugat să vii înapoi.
Lucian: Ești foarte încăpățânată și neascultătoare; tipic ție... Ți-am spus să ne întoarcem! Să plecăm spre avion. Acum!
Lia: Dar eu nu vreau. Pleacă tu!
Lucian: Bine, domnișoară. Ai chef de aventuri montane și de investigat peșteri în plină noapte? N-ai decât să te descurci de una singură! Eu nu mă amestec! Dar, înainte de asta, țin să-ți amintesc că eu sunt comandantul misiunii și-n acest caz, îți ordon să părăsim imediat această peșteră! Dacă nu vrei să-mi dai ascultare, treaba ta, dar nu-i bine. Asta-i insubordonare; din nou, tot din partea ta...
Lia: Nu mă lua pe mine cu chestiile astea! Știi bine că nu-ți merge! Nu mă amenința! Ți-am mai spus: Nu face pe comandantul cu mine! În caz contrar, mă văd nevoită să-ți amintesc că suntem în vacanță, pe care chiar tot tu ne-ai acordat-o și nici măcar nu ești îmbrăcat în uniformă, deci, nu poate fi vorba de nici un șef sau comandant al misiunii aici, acum.
Lucian: Cu uniformă sau fără, fie că e vacanță sau nu, tot eu sunt comandantul, încă, din nou; doar tu însăți mi-ai cerut insistent acest lucru. Ai uitat deja? Nu mai ții minte?! Așa că-mi datorezi ascultare!
Lia: Nu-ți datorez nimic! Și sunt capabilă să decid și să mă descurc singură, fără tine. Și te anunț că vreau să rămân aici, în această peșteră, în noaptea asta. Iar tu nu mă poți împiedica. N-ai cum, pentru că n-am nevoie de aprobarea ta. Și nici că-mi pasă ce vei face.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.