Singur în nava albastră, numai cu cei doi roboţi, care nu-l deranjau, Lucian se trânti pe salteaua lui îngustă, care acum i se păru mai confortabilă decât oricare alt pat moale, doar îi simţise destul de mult lipsa. De cum se întinsese, adormise pe loc, buştean, doar era frânt de oboseală şi nu numai. Fu trezit seara, la ora 18.00, de Stela, care venise pentru injecţie. Imediat apărură şi roboţii, care-i aduceau pastilele şi un pahar cu apă, aşezate pe o tavă. La îndemnul doctoriţei, îşi luă mai întâi pastilele, apoi, vrând-nevrând, o lăsă să-i facă injecţia. Ea îi spuse că va reveni la ora 0.00, pentru următoarea injecţie.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!