Zburător în viitor
Un călător de pomină,
Călare pe situație,
Pleacat din șaua muntelui
Taie sprînceana dealului,
Trece de cei ce bat cîmpii
Aidoma gândului versatil,
Fără putință de tăgadă,
Purtat de legea dorului aprins
Dă rotocoale planetei,
Apoi se despride vijelios
Srăfulgerînd Calea Lactee
Cu ascendent astral,
Mult peste imaginație
Depășind în zbor lumina
Posibil să devină invizibil
Dar existent cu firea,
În sistemul său de referință
În goana lui terfiantă, el
Absoarbe imensitatea dură
Cu pofta lui persuasivă
În drumul spre rendez-vous
Cu viitorul mult râvnit
Un punct la infinit
Ce va putea fi atins,
Dar numai asimtotic!
poezie de David Boia (28 iulie 2013)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viitor
- poezii despre lumină
- poezii despre posibilitate
- poezii despre poftă
- poezii despre planete
- poezii despre munți
- poezii despre legi
- poezii despre infinit
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.