Frică
Nu de moarte, ci
De metamorfoză
- a accepta lepădarea de sine
Ca apa pe care o lași să curgă
Și ia forma a ceea ce o conține
Și se scurge și-o absoarbe pământul
Și e și nu mai e fără să sufere, poate
Și totuși nu se va pierde.
Molcom, temerar
Orice lucru atinge
Pentru o clipă
Culmea desăvârșirii
După care dă pe-afară
Așa cum apa dintr-un vas
Nu-ndură preaplinul.
poezie de Donatella Bisutti, traducere de Geo Vasile
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre perfecțiune, poezii despre moarte, poezii despre frică, poezii despre apă sau poezii despre Pământ
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.