Nistor: Adică, șefu' sigur merită, dar de ce un dalmațian?
Lia: De ce nu un dalmațian? Nu știu, mi se pare un cățel adorabil, tare simpatic, jucăuș și destul de loial. În plus, am stat de vorbă cu Luci și am aflat că îi plac câinii. A avut unul pe Terra.
Nistor: Acela nu era un dalmațian.
Lia: Știu. Pe Nero l-am văzut, era un câine negru, maidanez, pe care Luci l-a luat de pe stradă și l-a adus acasă. Era foarte atașat de el.
Stela: Ca să vezi, nu-ți pierzi timpul degeaba.
Nistor: Așa-i! Văd că șeful ți-a spus multe lucruri.
Alex: Un moment... L-ai văzut?! Pe Nero? Adică... Ai fost la Luci acasă?
Lia: Da. O dată sau de două ori. Erau și bunicii lui atunci. Și l-am văzut pe Nero. Cât și pe Rikky, blondo! Adorabil papagal!
Maria: Ah, Rikky, poznașul meu...
Nistor: Deci, vorbești des cu șefu', despre multe chestii...
Lia: Da, Nis, îmi spune, destule, chiar și despre tine...
Nistor: Despre mine...?! Ce ți-ar putea spune ție șefu' despre mine?
Lia: Că-i ești unul dintre cei mai buni prieten pe care l-a avut vreodată, desigur; încă din copilărie. Tu și Alex, bineînțeles.
Alex: Hmm... Adică... Stai puțin! Și despre mine ți-a vorbit Luci?
Lia: Da, normal, Alex; și despre tine! Cum altfel?! Dar nu vă îngrijorați degeaba, nu mi-a spus nimic rău despre voi doi!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.