Lia: Să trăiți, domnule comandant! M-am prezentat, după cum ați ordonat. Vă rog să mă scuzați pentru întârziere și pentru neplăcerea provocată.
Lucian: Să nu exagerăm, totuși... Ia loc, Lia, te rog! Nu ești pedepsită, ca să stai în picioare. Raportul tău este acolo unde l-ai lăsat. Acum putem începe ședința, în sfârșit. Aproape la timp, la ora stabilită prin program.
Lia: Dar ați menționat deja "insubordonare" în raport, în dreptul numelui meu, domnule?
Lucian: "Domnule"?! Da, normal... Altfel cum crezi că ar fi posibil? Cum se poate denumi sau califica tot ceea ce ai făcut? Cum altfel poate fi clasificat comportamentul tău?
Lia: N-am idee. Dumneavoastră decideți acest lucru, domnule.
Lucian: "Dumneavoastră"?! Cu mine vorbeai, Lia?! Hmm; renunț... Bine. În cazul ăsta, fiind toți prezenți, putem începe ședința noastră de astăzi, pe care eu, comandantul misiunii, Lucian Enka, o declar deschisă.. N-am uitat observația pe care mi-ai făcut-o data trecută, domnișoară consilier, așa că astăzi eu voi fi cel ce va începe cu prezentarea raportului. Astăzi eu voi fi primul. Deci, vă voi spune ce am reușit să aflu în ultimele patru săptămâni, de când nu ne-am mai întâlnit, de data trecută, de la prima noastră ședință. Pentru mine au fost de fapt doar trei săptămâni, fiindcă timp de o săptămână nu am putut face nimic, știți cu toții din ce cauză anume, din aceeași cauză din care am anulat întâlnirea noastră din urmă cu două săptămâni, fiindcă aceasta de acum trebuia să fi fost deja a treia ședință, nu a doua.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.