Vis de eternitate
Insist pe un sentiment ilustru
Dincolo de existența terestră,
Urc în eter cu speranța de-a valma
Deschid ferestre ferecate-n vid,
Ca să transform eterul în etern
Dau iama în temeiul infinitului,
Ca să intru prin taina edenului
Undeva sus prin al nouălea cer,
Vreau să selectez programul vieții
Doresc acces în viața veșnică,
Existențe departe în sferele înalte,
Puse printre repere sacre de lumină
În spațiul virtual, dincolo de răscruci
Când speranța în sine devine reală
Prin taina adevărului născut din duh,
Apare deschidera firească a porților
Spre intrarea in taina vieții perpetue,
Universuri multiple se succed în spirală
După acele principii profund divine
Aici suprarealul trăiște în sine de faco
Dăinuind prin prezența marelui demiurg
Peste priceperea minții umane de iure.
poezie de David Boia (11 iunie 2013)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre existență
- poezii despre înălțime
- poezii despre visare
- poezii despre rai
- poezii despre principii
- poezii despre naștere
- poezii despre lumină
- poezii despre infinit
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.