Aud
Aud chemarea munților,
Și chemarea din adâncuri.
Aud și plânsul pruncilor,
Dar și croncănit de vulturi.
Aud cum pătrunde apa
În pământul însetat.
Aud cum fâșâie sapa
În porumbul semănat.
Și susur de ape aud.
Aud cum crapă pietrele,
Cum crește pepenele crud,
Și cum îmi calcă ghetele.
Aud cum pe ramuri plesnesc
Mugurii în primăvară.
Aud cum oamenii iubesc
Patria lor milenară.
Glasul pământului aud.
Aud cum mama mă cheamă.
La glasul vântului sunt surd.
Pe-acesta nu-l iau în seamă.
El stârnește vijelia.
Aduce-n țară furtună.
Aprinde în oameni mânia,
Dispare pacea străbună.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre apă
- poezii despre vânt
- poezii despre vulturi
- poezii despre primăvară
- poezii despre plâns
- poezii despre patrie
- poezii despre pace
- poezii despre munți
- poezii despre muguri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.