D-na Benjamin Pantier
Ştiu, a spus că i-am prins sufletul în capcană
Cu un laţ care l-a însângerat de moarte.
Că toţi oamenii îl iubeau
Şi că cele mai multe femei l-au compătimit.
Dar, ia, închipuieşteţi că eşti o adevărată doamnă, că ai gusturi delicate
Şi că deteşti mirosul de whiskey şi de ceapă,
Şi că ritmul "Ode"-lor lui Wordsworth îţi sună plăcut în urechi,
În vreme ce el de dimineaţa până noaptea
Tot repeta flecuri comune:
" Oh, de ce trebuie ca sufletul celor muritori să fie mândru?"
Şi, apoi, închipuieşte-ţi
Că eşti o femeie cu gust, talentată,
Şi că singurul om cu care moralitatea şi legea
Îţi permit să ai legături maritale
Este exact omul care te umple de dezgust
De fiecare dată când te gândeşti la aşa ceva,
Mai ales că te gândeşti la aşa ceva
De câte ori îl vezi.
D-aia l-am alungat din casă
Să trăiască alături de câinele lui în camera puturoasă
Din spatele oficiului juridic.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!



Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.