Prospețimea pâinii
Mamă, m-ai deprins cu prospețimea pâinii,
Cea dată de valoarea mâinii,
Cu primii pași făcuți în viață,
Cu adevărul spus pe față.
În graiul dulce românesc
Și pentru toate, mamă-ți mulțumesc!
M-ai sfătuit plecând de acasă
Să-mi pun cămașa albă, că-i frumoasă,
Să am în faptă multă stăruință
Și să nu-mi pierd buna cuviință.
Să am căldura razelor de soare
De-a ocroti oricare floare.
Iar pentru cele de vreme ofilite
În crezul meu cuvinte potrivite!
poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.