Fiind femeie
De ce când sunt la Roma - așa se face
Că dorul de acasă nu-mi dă pace
Dar când sunt în țară, inima ar vrea
În Italia să plece, ce-alean are ea?
Când sunt cu tine, dragă, cum se poate
Că mai mereu mă plictisești de moarte,
Și de ce când lângă mine nu te am
Plâng și trag cu ochiul înspre drum, pe geam?
poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre pace
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre femei
- poezii despre dor
- poezii despre acasă
- poezii despre Roma
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.