Harlan Sewall
N-ai înțeles niciodată,
O, neștiutorule,
De ce prietenia ta devotată și ajutorul delicat
Au fost răsplătite
Cu mulțumiri precipitate, la început,
Dupa aceea, treptat, cu retrageri grăbite din prezența ta,
Pentru a nu putea fi forțată să-ți mulțumesc-
Apoi cu tăcerea care a urmat după separarea finală.
Tu mi-ai vindecat sufletul bolnav.
Dar, pentru a-l vindeca,
A trebuit să-mi vezi boala, să-mi cunoști secretul,
De aceea am fugit de tine.
Pentru că, deși atunci când trupurile noastre scapă de durere
Sărutăm recunăscători mâinile care ne-au îngrijit,
Care ne-au alinat, când tremuram
Sub febra frigurilor,
Cu un suflet vindecat situația devine alta.
Trupul nu păstrează în memorie
Cuvintele blânde, ochii îngrijorați,
El este străin întotdeuna
Nu numai de tristețe însăși,
Cât de mâna care l-a vindecat.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre mâini
- poezii despre boală
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre început
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre secrete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.