Doc Hill
Am mers în sus și în jos pe străzi,
Aici și acolo, ziua și în orele nopții
Îngrijind toată sărăcimea bolnavă.
Știi de ce?
Soția mă ura; copilul își pierdu-se mințile.
Așa că m-am întors către oameni și mi-am revărsat dragostea către ei.
Plăcut a fost, la moartea mea, să văd mulțimea care m-a condus pe pajiștea verde
Și să aud șoaptele de dragoste și mâhnire.
Dar, o, Doamne, sufletul mi s-a zbuciumat, abia mai ținându-se
De pridvorul noii mele vieți,
Când am zărit-o pe Emily Stanton după stejarul cel mare de lângă groapă,
Ascunzându-se ea și durerea ei!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre stejari
- poezii despre soție
- poezii despre ore
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.