Domnul sufletului meu
Domnul sufletului meu,
Minunea slăvii pe pământul tău,
O, nu-ți întoarce răbdarea,
Coboară mila în grădina Ta.
Tu ești cel ce-ai semănat,
Grădina ta cu oameni,
Păcatul de-i va asupri,
Iertarea Ta, mereu blândă va fi.
Tu ești cel ce-ți chemi pios,
Fii sus la ceruri,
Toți pe sărite vom pieri,
Dar tu Doamne în veci de veci vei fi.
Doamne iartă-ți fii răi,
Iar pe Cel Sfânt alintă,
Că Tu la ceruri l-ai urcat,
Să-l scapi de suferință.
De-a Lui dureri am râs mai toți
Și de-a lui Sfântă Învățătură,
Mulți au uitat că doar prin El,
Putem scăpa de ură.
Azi pentru Isus cântăm,
Toți cu plecăciune,
Pentru liniștea Lui în cer
Și-a noastră iertăciune.
poezie de Valeria Mahok (23 februarie 2008)
Adăugat de Valeria Mahok
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre învățătură
- poezii despre uitare
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre râs
- poezii despre prezent
- poezii despre muzică
1 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 3 mai 2013: |
Îmi mângâiați sufletul cu versurile dumneavoastră. Sărbători Fericite să aveți! |