Umbra
Poposesc
la umbra stranie
a unui copac,
pe zid proictându-se
și răsucindu-se
ca pe un uriaș ecran...
Deodată
o pasăre
ca un pumnal ascuțit,
se împlântă în frunze...
Apoi
un vânt nebun
începe să bată
și copacul se apleacă
să-și bea umbra...
Iar vântul
în delir,
continuă
să bată,
să bată,
să bată...
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.