Doi sori?
Lumina soarelui se consuma degeaba,
Căci noi nu ne vedeam; decât arar,
Când umbra noastră, singură, făcându-și treaba,
Ne arăta că suntem în zadar.
Iubito, ne rugăm la Dumnezeu
Să stingă dracului această lampă, care
Consumă gazul tău și gazul meu,
În timp ce noi visăm, la altul, fiecare?
poezie de Marius Robu din Aproape alb (6 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre Soare
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre iubire
- poezii despre draci
- poezii despre Dumnezeu
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.