Dacă s-ar vinde moartea...
Dacă s-ar vinde moartea la liber ca făina
S-ar așeza la coadă ciorchini sinucigașii
Ca-n zilele în care patronii dau chenzina
Înnebunind de-a dreptul, de drag, prăvăliașii
S-ar duce vestea-n sârme de telegraf, în plicuri,
Din gură-n gură, -n goarne, în portavoci stridente
Gazetele n-ar scrie și altceva, ce dricuri
Ar meșteri rotarii ciuciți sub sentimente
Groparii ar da orții să-și cumpere cazmale
Și târnăcoape scumpe aduse pe galere
Din țări închipuite alături de pocale,
Bijuterii din aur, turcoaze, rom, himere
Un cimitir pământul s-ar face peste noapte
Și cerul s-ar preface tot în pământ, copacii
Ar crește cruci cu frunze, la nord de miazănoapte
În loc de lună plină ar râde vârcolacii
Așa că dă-o, Doamne, ca-n vremuri de restriște,
Mai bine pe cartelă, s-apuce fiecare
Și să rămână veacul ce vine o miriște
Care visează leșuri, o mută așteptare...
poezie de Mihail Soare din Eu, Nietzscheanul
Adăugat de Augustin Nicolae
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre râs
- poezii despre moarte
- poezii despre meșteri
- poezii despre țări
- poezii despre zile
- poezii despre vârcolaci
- poezii despre visare
- poezii despre telegraf
1 Andra Gheorghiu [din public] a spus pe 30 iulie 2015: |
Nespus de frumos și de trist! Un mare poet, prea puțin cunoscut, din păcate. |