Vremuri actuale

Trăim seduşi, o vastă clipă de rutină
Dar clipa, de rutină-i viaţa toată,
Când, vremurile sumbru ne dezbină
Şi anii grei ne trag iarăşi pe roată

În sunete stridente, voci de coarde
Parcă au revenit din hău fanarioţii
Din codri dau năvală hoţii-n hoarde
Se-ntunecă urât şi tremurăm cu toţii

Ne duce criza, în vuiet spre regres
Ne-aruncă soarta, peste tobogan
În straie de scandal, bruiaţi de stres
Ne cufundăm mai jos an după an

Ne-apasă sorţii crud şi prea etern
În atmosferă cruntă, încă ireală
Vin conspiraţii ca dintr-un infern
Şi ne supun cumplit, la îndoială

Convieţuim, aşa, numai pe jumătate
În discordanţă cu natura, mamă
Avem nevoie încă de credibilitate
Şi-n fiecare zi trăim o nouă dramă

Ni se prezintă noi ideologii,
Ne umplu capul cu slogane,
Parcă hibrizi din alte galaxii
Ne manevrează la butoane

Nădejdea zilnic, reapare-n noi
De sus din cer, de la divintate
Ne saltă iar, ne naşte alţi eroi
Speranţa, aia din antichitate.

poezie de David Boia (27 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!