Versurile mele
Versurile mele sunt ca o cafea
Vor să intre-n gânduri și în sânge
El se zdrobesc în mintea mea
Și eu, sigur, nu te pot atinge.
Depărtarea care ne desparte
Fi-va oare o cărare grea?
Între nori descopăr pe o carte,
Toamna ce va fi cu vreme rea.
poezie de Nicu Petria (16 februarie 2013)
Adăugat de Nicu Petria
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.