Psihoză?!
Sunt vizitator
într-un ospiciu
cu personaje tot cât un popor
și circumferința cât o vamă;
unde cu toții țipă din interior
că se simt bine,
da-ntr-o nebunie de-o psihoză maniacală în plin exercițiu
de convingere a deținerii adevărului de pus în ramă,
stând atârnați să pavoazeze pământul cu reclamă,
fiindcă pe-afară ca un mărăcine
plin de țepi, mai mult un fel de-aruncător de săgeți
otrăvite de către niște așa-ziși isteți
-spune masa de pacienți
gesticulând, țipând-
se practică nedreptatea închipuită... dup-un bolnav tipic,
fiind locul unde nu-i nici vorbă de vreun diagnostic
sau e refuzat ostentativ! Cu toții-s genii, sunt potenți,
deci vindecarea nu se vrea, că-i lumea lor... și-i din străbuni, se pogorând!
Deci se practică cu succes medicina într-un soi de decadență
c-o imensă doză -în funcție de șpagă- de indiferență,
totul se administrând de niște... organe așa-zis locale(?)
după mai multele petiții
prin răspunsuri lapidare,
printr-un grai cu multă violență;
căci totul se clădește pe bază de ambiții,
cu mitomania-n semn de bun prognostic
și unde cleptomania-n lipsă, e-o dovadă d-impersonalitate, ceva moale,
neînsemnat de mic...
Iar de se strigă din exterior, din jur se-oferă ajutoare,
se insistând chiar și prin porta-voce
că-năuntru se fură -și-o fac și cei ce fug și care mult prea mult se-njură-
nu-s pedepse!...
se păcălesc, plătesc cum să se mintă,
se-aleg nu pentru a-și face vreo dreptate;
doar se plesnesc
când se găsesc
la apă jucând lepșe
și nefiind nicio șansă... doar scuipă ades prin garduri
să-mprăștie endemia...
Și ăștia sunt doar "soft", nu "hard"-uri,
nu vor legați, vor "free",
să circule afară,
să strige "Omenia
unde-i? Vrem para egalitate,
să fiți ca noi... Și noi, noi voi!...
C-așa-ți promis... Dreptate!"
Și mulți îs negri; laii care-și fac copii cu mii,
se spală rar așa-ntr-o doară
și strigă c-au nevoi!...
Ăsta-i răspunsu-atroce;
ei zic într-una c-au dreptate,
că nu-i niciun ospiciu, e doar o oază-n vis, un loc de-nvățătură
și lumea, ea, e nebună-n jur!... Voi, sunteți impostură,
că lauri nu se-acordă seminței de posteritate?!?...
... Să fie o țară, vreun popor... O parodie?... Și loc și pacient, îmi sunt... soră și frate???...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre promisiuni
- poezii despre pacienți
- poezii despre visare
- poezii despre violență
- poezii despre vamă
- poezii despre succes
- poezii despre păcăleli
- poezii despre publicitate
- poezii despre plată
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.