Secetă de culori
Cu moartea nu m-amenințați
Cât prin ferestre văd zăpadă,
Căci viața dacă mi-o luați
Mai am în casă o grămadă.
Cu iarna de mă speriați
Mi-e frică, jur, și tremurând
Văz doar nămeți îndoliați
Crescând sub fulgii albi căzând.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (27 ianuarie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viață
- poezii despre sperieturi
- poezii despre promisiuni
- poezii despre moarte
- poezii despre iarnă
- poezii despre frică
- poezii despre doliu
- poezii despre culori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.