Vorbește cu mine, iubito
Iubito,
vorbește cu mine,
din făptura ta inocentă,
și din ochii-ți limpezi
și din cugetul tău genuin!
Vorbește cu mine, iubito,
în clipa ce trece și
nu mai vine înapoi
niciodată...
Vreau să vorbim,
iubito,
și, din vorbele noastre,
să facem porumbei albi
și să-i trimitem în lume!
Să-i trimitem în lume,
cu clipele noastre
candide,
unice
și atât de frumoase!
Pe un colț
al iubirii noastre,
iubito,
vorbește cu mine!
poezie de Iulia Mirancea (24 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Iulia Mirancea. [Vezi poezii despre vorbire, poezii despre iubire, poezii despre inocență, poezii despre porumbei, poezii despre frumusețe, poezii despre alb sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 Ioana Creanga [din public] a spus pe 24 noiembrie 2012: |
| Observ o neconcordanță între cea/cel care se adresează. Să fie o eroare de tastare? "iubito". Din punct de vedere artistic poezia e OK. |
2 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 24 noiembrie 2012: |
| Doamnă Ioana Creangă În primul rând, vă mulțumesc pentru OK; el evident, a suplinit votul! Nu, nu este o eroare de tastare! E un îndemn perpetuu, o rugăminte, sau un răspuns la o tăcere, transmise prin gura iubitei! Eu mai am poezii cu inversare de rol și, există și poeți consacrați, care adoptă acest stil! |
3 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 24 noiembrie 2012: |
| Excelent! Doamne-ajută! |