A fost ca niciodată
Femeia, un dor, o dragoste, un vis
O împlinire pe acest întins pământ
Asemeni norului suflat de vânt
Luand forma sentimentului aprins.
Te-nalță-n culmi ai căror pași doar vultururii să-i fi atins
ȘI totul pare-a fi de-un curcubeu păzit
Sunteți totul în nimicul necuprins
Și dragostea ce vă uneste pare-a fi de neclintit.
Dar vine-o zi când totul parcă nu era
Pe când iubirea-și dă și ultima suflare-n poala ta
Tu in zadar incerci s-aprinzi tăciuni mocniti
Pe când deasupra ta, norii de ură sunt deja porniti.
Potopul va-nceta cât de curând
Lăsând în urma lui un iz de sentiment încins
A cărui dar de a-l crea nu-l poti afla oricând
Si nici puterea de a-ti crea același rol în vis.
poezie de Ștefan Eparu
Adăugat de Ștefan Eparu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nori
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre femei
- poezii despre dor
- poezii despre curcubeu
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.