Inimă de scorţişoară

Mi-e inima de scorţişoară:
Arde.
Şi-ar stinge muşchiul într-o cană cu vin:
Fiert
Şi ar bate în ritm de colind:
Nuanţat,
Ca filosofia ta, mută,
Când pleci,
Păşind...

Mi-e dorul purpuriu:
Frige.
Şi-ar rupe motivul într-o plită surdă,
Încinsă
Şi ar pâlpâi în miros de iarnă vie:
Albă,
Ca absenţa ta, subită,
Când vorbesc,
Murind...

Mi-e zâmbetul de fum:
Scade.
Şi-ar frânge cuvântul într-o întrebare firească,
Fierbinte
Şi ar plesni în răspuns:
Nud
Ca trecutul tău, prezent,
Când trăieşti,
Plecând...

poezie de Gabriela Chişcari (24 octombrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Votează! | Copiază!