Filosofie
Semnale luminoase, acustice eu nu primesc
Nu pentru că receptorii îmi sunt defecți,
Dar nu există oamenii acei perfecți
Care din greutăți ies și optimiști pășesc.
Puțini au gândul mereu semeț
Laconici în mișcări, dar aprigi se strivesc
În situații simple nu se regăsesc
La ei nimic nu-i sigur, ci răzleț.
La mine, după propria-mi gândire
Îmi pare totul conturat destul de clar
Și totuși mă încurc în nevăzute fire.
Uneori în sentimente sunt avar
Dorind să am doar singur fericire
Ceea ce se-ntâmplă foarte rar.
poezie de Mihai Leonte (15 octombrie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre zgârcenie
- poezii despre semnale
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre optimism
- poezii despre mișcare
- poezii despre lumină
- poezii despre filozofie
- poezii despre fericire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.