Dragobetele Unirii

Ţara mea nu poate fără liste
Căci aşa-s românii - din extremă în extremă,
Numai ce scăpaţi de ciumă comunistă
Alte luesuri întind spre noi cangrena,

Mai dăunăzi un Consiliu au format
Şi Naţional şi românesc şi al Unirii,
Asta pentru indecişii ce-au rămas
Necuprinşi în câmpul fericirii...

Căci noi ştim cum e la voi, la kagebişti,
Nu poţi distruge vreo mişcare - treci în frunte
Şi astăzi, prin consilii, nepoţeii lui Ilici
Unire seamănă, grăunte cu grăunte...

Eu cred, Unirea se va face peste noapte
Şi de Titani, nu de lichele de prin liste
Ce-aşteaptă să le cadă perele răscoapte
în nesătulele lor guri liberaliste

Unire doar atunce când premise se vor coace,
Când va ajunge funia la osul tuturor...!
Si v-aş ruga timid să mai lăsaţi în pace
Flămândul şi-ngheţatul meu popor.

Nu preşedinţii ne vor duce la Unire
Şi nici partidele ce gem de turnători
Şi nici agenţi de influenţă sub acoperirea
De cavaleri în grad de comandor.

Ci noi basarabenii simpli, talpa Ţării,
Ieşiţi într-un avânt sublim la Prut,
Mânaţi de adierea primăverii,
De Marea Românie... din trecut...

poezie de Iurie Osoianu (25 februarie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Votează! | Copiază!