Din memorie

Mă strâng în colţ de-o amintire;
lăsat de tren într-o amiază
de-un târg molcom fără primire,
doar singur, tânăr fără vază!

Stă scris; e Râmnicu Sărat,
c-o crâşmă-n colţ, de navetişti
ce beau... Maşina a plecat,
o iau pe jos, spre câmp de mirişti.

Sunt îndoit în suflet tânăr
recent ieşit din studenţie;
c-o geantă plină, merg pe umăr...
Simt iz de vaci, miros de vie!

Salut timid pe secretară
ce-i între zâmbet şi rigoare;
e-aproape gol, sunt toţi afară,
plecaţi prin ferme, pe ogoare.

Revăd cantina, pe nea Nicu
un cocârjat cu vorba iute;
marea e galbenă ca spicu'
şi-n zare ferma care pute!...

Sunt dus c-un cal şi o şaretă
în tânăr doctor, să văd fermă
cu şefi, ce-s toţi într-o gheretă,
vorbind şi cântărind lucernă...

În tâmple-am Purcea şi Tănţica
Blidaru, doctoru' Iorgoiu,
nea Negoită, Bardaş, Vica...
Alexe şi Costel... cu ţoiu'...

Mă dau cu suflet, tot ce am
băiat de-oraş, în mreaja ţării
printre săteni; trăiam, munceam,
visând vacanţa-n "Vraja mării".

Mi-am dăruit noi, buni prieteni;
un Vali, Ticu, Mircea, Gabi...
Cu Baiu-n câmp, ne spărgem pepeni
şi fetele-mi plăceau al naibii.

Da-s tot mai singur şi-s chemat
acasă, c-a murit mamare...
eram în grajd tot transpirat
şi-am plâns... Nepotul, băiat mare.

Nu m-au lăsat să plec s-o văd,
aşa era în comunism;
familia, chiar de-i prăpăd,
este-o celulă de marxism!

Îns-am uitat, c-aşa am vrut,
tot răul, înţelept de tânăr
şi mor de dor cum nou născut,
de sânul mamei... somn pe umăr.

Mă văd pe bulevardul scurt
plimbându-mă în sus şi-n jos,
privind, privit; să fur sărut
pe banca-n parcul răcoros.

În târgul dulce-al lui Vlahuţă,
l-am întâlnit pe Sterian...
M-agăţ de viaţă, cum maimuţă
de-o creangă fină, zisă alean...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!