O fabulă pe unde scurte
Mai c-aș scrie-o fabulă și eu
dacă n-aș fi Doamne leu
prin urmare o leoaică mică
văz cum zi de zi se tot ridică
Și ajunge Doamne iartă
de trăiește numai pentru artă
nu mai are frați și nici surori
și nici părinți uneori
Însă leul ca să zic așa
era mândru de copila sa
și o pomenea în stânga și în dreapta
până-află și cel de sus de asta
Și-o trimise parcă-n drumeție
tocmai la a tatălui moșie
totuși ea nu pricepu deloc
de ce leul seamănă c-un porc
Iar moșia la numărătoare
doar câțiva centimetri are
puiul de leoaică rău s-a supărat
tatăl ei că nu e împărat
Ci e-un simplu leu de tinichea
care-a ruginit deja
de morală ce să vă mai zic
leul a dat totul pe nimic
fabulă de Costel Zăgan din Fabule pestrițe-n cerul gurii (31 august 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lei
- poezii despre viață
- poezii despre supărare
- poezii despre porci
- poezii despre mândrie
- poezii despre moralitate
- poezii despre iertare
- poezii despre drumeție
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.