Frau Merkel...
Frau Merkel,
Vă salută necăjitul, despuiatul și totuți mândrul ciob al unui protocol
Ce ne-a trecut pe-o hartă hașurată ca noțiune de moldovenesc popor
Și uite de atunci din trei'ș'nouă eu nu mai am nici liniște nici loc
Indiferent de ninge sau de plouă pe umbra spuzei mele de noroc...
Dar dat fiind că-n optzeciș'nouă Gorbachev de Kohl a fost convins că nemții sunt o țară
Tot stau și-aștept ciocanul altui Ribentrop pe Holocaust-ul meu rusificat de nicovală...
Și astăzi vreau să înțeleg cam care-i scopul ce-l urmăriți în Chișinăul nostru sumbru
Sau vreți chiar să vedeți cu ochiul propriu povestea de succes ce lasă-n umbră
Multiplele legende și balade legate de urmașii celor care
Se spune că-s veniți de prin Pleiade și sunt speranța lumii viitoare...?!
Sau poate vrei să vezi copiii și nepoții ai celor dintre multele femei
Ce fost-au violate de armate roșii când bolșevicii fugăreau naziștii tăi
Sau ai dorința să discuți cu strănepoții acelor ce-au rămas ca santinele
Să-și apere și comunismul, și toți hoții, să ne sugrume visele rebele...?!
Sau poate simți nețărmurita nostalgie și porți un sentiment imens de vină
Că prin tratat cu-ai tăi s-a rupt din România... și Basarabia și dulcea Bucovină
Și nu degeaba vii cu vizita de Stat, c-o zi înainte de aniversarea banditească
A protocolui secret ce-a parafat că Basarabia-i republică rusească
(Nevrând să-și apere valorile regale, atunci elita românească ne-a cedat
Și pân' și caldarâmul capitalei, plângea în fața rușilor, îngenunchiat...)
Ah, doamna Merkel, iertați-mă că răvășesc patetic evantai de amintire inutilă
Infantilismul meu nu e decât un gest semnificând o disperare afabilă
Că n-am putut atunci în patruzeci să am în braț tăria Kalevalei
Să-mi apăr plaiul nostru strămoșesc și numele de Românie și de Mare
... Și vă salut aice, doamnă cancelar, intuitiv simțind agenda vizitei și scopul
Și conținutul prompt, deși bizar, a scurtului discurs ce face jocul
Acestor hoți fățarnici ce au creat un șir întreg de state mafiote
Pe sfânt pământul ăsta așezat la marginea de drum a Europei
Scoțând poporul nostru la mezat și invitându-vă la rolul de mascotă
Cu-a noastre lacrime, ei vor să le spălați, trecutul lor de târfe mafiote
Hai, doamnă cancelar, ridică ochii de pe discursul tău de miliarde
În fața ta, în spate, interlopii, așteaptă nu sentințe ce i-ar arde
Așteaptă doar iertarea de păcate și consfințirea businessului ca la noi
Au învățat cândva în diplome cumpărate că libertatea-i pentru lupi nu pentru oi
Hai, doamna cancelar, legiferează Republica Moldova - poveste de succes
... Ce marfă formidabilă e gazul, ce bun de plată-i Neamul Românesc!!!
poezie de Iurie Osoianu (18 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre România
- poezii despre republică
- poezii despre ochi
- poezii despre apărare
- poezii despre Rusia
- poezii despre Moldova
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
1 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 18 august 2012: |
Adevărată și tulburătoare poezia dvs.pentru aceia care încă mai simt româneste și cred cu ardoare în înfăptuirea României Mari.Dumnezeu să vă dea sănătate și să vă apere. |
2 IURIE OSOIANU [utilizator înregistrat] a spus pe 18 august 2012: |
Va multamesc pentru aprecierea D-stra tulburatoare!!! Cu respect Iurie Osoianu. |
3 M.Arinică [din public] a spus pe 18 august 2012: |
Poezie tulburătoare, comentariu tulburător. Vă cam tulburați reciproc, bag seama. Domnule Iurie, nu vă înțeleg. Pe Putin sunteți supărat, pe Băsescu l-ați băga la zdup, Pe frau Merkel sunteți foc și pară. Bag seama că singurul politician care vă place este Ștefan cel Mare. Care este, din păcate indisponibil. |
4 IURIE OSOIANU [utilizator înregistrat] a spus pe 19 august 2012: |
Domnule M.Arinica.E timpul sa ma intelegeti, apelez la unicul politician, care volens nolens e cumirul meu- "proști... da' mulți!" Din fericire, uneori mai sunt disponibili! Si cred eu, datorita lor si mai exista tot ce e romanesc... |
5 M.Arinică [din public] a spus pe 19 august 2012: |
Corect. O consecință a observației lui Lăpușneanu: Dacă cei mulți sunt proști (adevăr incontestabil) înseamnă că cei deștepți (printre care noi doi, se-nțelege) sunt puțini. Cum ați vrea să guverneze deștepții, în condiții de democrație, dacă ei sunt mereu în minoritate? "Tot ce e românesc" se simte bine în contextul european. Treptat, se integrează. Ce propuneți? Să-i ținem legați de glia străbună, să zică din caval doine peste doine, și balade cu haiduci și Bădica Traian. Patriotismul de tip Badea Cârțan (tot respectul pentru amintirea lui) e astăzi depășit. Marii români s-au format afară. La 11 ani Enescu pleca la Viena. Dacă rămânea la Darabani sau Liveni ajungea un Barbu Lăutaru! Anii de educație vieneză și berlineză au fost decisivi și pentru Domnul Eminescu, asigurându-i accesul în original la Kant și Schopenhauer. Iar Brâncuși, dacă rămânea la Craiova, ar fi șlefuit o viață monumente funerare. Eliade, Ionesco și Cioran au recurs chiar la altă limbă pentru a atinge un nivel superior de performanță intelectuală. Patriotismul incendiar și necontrolat se transformă ușor în xenofobie. Bineînțeles, și Merkel, Și Putin, și Obama au interese în zona noastră. După cum avem și noi în zonele lor. Politica adevărată asta trebuie să facă. Să medieze și să concilieze interesele părților implicate |
6 IURIE OSOIANU [utilizator înregistrat] a spus pe 19 august 2012: |
...Ce naiba pot eu să propun în secolul FK-ului?!!! Nimic altceva decât rațiune. PS Versul meu nu e pentru contemporani. E pentru urmași. Să nu creadă ei că eram proști. E unica mea consolare, de altfel. Versul... |
7 M.Arinică [din public] a spus pe 19 august 2012: |
Secolul FK-ului a a împins Omenirea înainte, științific și tehnologic, mai mult decât cele două milenii anterioare. Zburăm în spațiu, conversăm, instantaneu și aproape gratis, deși ne despart munți și mări. Agricultura mecanizată hrănește șapte miliarde de guri. Pâinea a devenit o banalitate. Industria îmbracă șapte miliarde de trupuri. În România sunt 1,3 telefoane pe cap de locuitor. În București sunt un milion de mașini. Maniera lui Kafka de a surprinde latura morbidă a timpurilor lui, mult mai tensionate și dificile ca ale noastre, ține de arta lui excepțională. Dar viitorul Omenirii, văzut peste milenii, nu este kafkian. Omenirea va face progrese de neimaginat, va descoperi lucruri pe care azi, așa deștepți cum suntem, nici măcar nu ni le putem închipui. Peste trei milenii se vor uita la computerele noastre, cum ne uităm noi azi la cuțitele din silex ale preistoriei. De aceea vă spun: E greu să scrii pentru urmași! Vă apreciez sensibilitatea și nu vreau să vă clintesc consolarea de a scrie versuri. Spuneți că e singura. Dar lumea, cu toată majoritatea ei de proști, nu e atât de proastă cum vi se pare. Ar fi un dezastru ecologic să fim toți Einsteini, să facem toți teorii geniale. Stupul are nevoie de milioane de albine lucrătoare care adună miere. O societate alcătuită eminamente din filozofi moare de inaniție. |
8 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 19 august 2012: |
Aveți dreptate Domnule Osoianu, singura lumină în această lume a întunericului este versul poetic.Meritați atenția benefică a publicului cititor.Mulțumesc. |
9 Iurie Osoianu [autorul] a spus pe 31 octombrie 2021: |
In contextul ultimilor evenimente, legate de contractul RM cu Rusia (Gazprom), Romania sa pomenit iar umilita de Germania si Federatia Rusa . Iar eu... Ce pot spune astazi, am spus atunci, in 2012. In ultimul rand al acestui neterminat inca poem. |