Incognito
Doamne
era
atât
de
frumoasă
Că-mi
era
teamă
să
respir
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (8 august 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi poezii despre frumusețe sau poezii despre frică
1 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 13 august 2012: |
| Din punct de vedere medical, respirația este o tehnică pe care trebuie s-o stăpâniți foarte bine pentru a beneficia de o sănătate durabilă în timp ca și iubirea descrisă în superba poezie. |
2 M. Arin [din public] a spus pe 14 august 2012: |
| Așa e, Doamnă. Trebuie să ai tehnică pentru a respira sănătos. Dar există bărbați dominați dictatorial de iubite. Nici nu suflă în fața lor. |
3 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 14 august 2012: |
| Așa este, acei bărbați nu gândesc, sau le place să inducă iubitelor ideea că s-au lăsat dominați.În mod normal în iubire să nu încercăm să impresionăm ca acele clădiri care sparg norii New York-ului și să încercăm să avem un comportament cât mai firesc.Numai așa rezultatele benefice nu întârzie să apară. |
4 daniel stanciu [din public] a spus pe 17 martie 2015: |
| De ce i se confeseaza lui Dumnezeu, poetul? Gagica era o vraja pe care poetul se temea sa o destrame cu banala lui mecanica pulmonara. Ca atare, ar fi trebuit sa se adreseze lui Lucifer, expertul in scamatorii, nu lui Dumnezeu. Batranul creator se ocupa cu minunile, cu neverosimilul etic. Dracul e cel care e competent in incredibilul estetic (vraja). |
5 Nelu Gigănțelu [din public] a spus pe 17 martie 2015: |
| Doamna are dreptate: Decât în "zgârie-nori" la yankei Mai bine zgribulit, la noi în bordei. Din bordei, n-ai cum să impresionezi, așa că "rezultatele benefice nu întârzie să apară" |
6 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 17 martie 2015: |
| Doamne, sunteți atât de candid, când faceți această declarație, încât mi-e temă să nu vă ucid cu aburul respirației mele, domnule poet Costel Zăgan! Pe dumnevoastră nu v-am răsfățat niciodată, cu bucuria de a vă aduce omagiile mele, domnule poet! Cred că sunteți singurul de pe-aici! Poate teama de a nu-mi fi interpretat gestul (ca de obicei), a reprimat în mine, orice tentație de a vă prilejui un compliment! Dar nu e timpul trecut, nu?! Astăzi suntem și peste doar o secundă, frumusețea, iubirea, respirația însăși pot deveni un trist, ireversibil ... "Prea târziu"" |