Învață-mă, Doamne, să mă rog....
Învață-mă, Doamne, să mă rog
Să uit când sunt cu Tine
Deșertăciunea acestei lumi
Și să mă bucur de bunătatea Ta.
Dă-mi, Doamne, putere să iert
Pe cei ce mă dușmănesc;
Fă-mă să fiu golit de ura din mine
Ca să te pot simți.
Dă-mi, Doamne, puterea să lupt
Cu gândurile deșarte ce mă cuprind;
Trimite-mi ingerul pazitor,
Să mă ferască de ele.
Luminează-mi ochii sufletului
Să-ți pot vedea stralucirea,
Atunci când sunt cu Tine,
La rugăciune.
rugăciune de Angelina Nădejde (8 iulie 2012)
Adăugat de angelina
Votează! | Copiază!
1 michelangelo [din public] a spus pe 13 iulie 2012: |
Ideea poeziei este excelentă, realizarea însă suferă puțin, prea sunt multe locuri comune. Poezia trebuie să fie transfigurarea realității și nu redarea ei ca la piață. Una peste alta, e o poezie cuminte, plăcută, cu multă încărcătură emoțională. Succes! |
2 angelina [din public] a spus pe 13 iulie 2012: |
Va multumesc din suflet pentru comentariu. Stiu ca poezia schiopateaza dar cred ca si din cauza ca nu am ajuns inca la acea stare de rugaciune intru transfigurare.Simt asta si se vede si in poeziile mele; sunt incepatoare in ale poeziei.Va multumesc si astept cu drag comentariile dumneavoasta. |
3 bettymarcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 13 iulie 2012: |
Frumoasă poezie.Dumnezeu să vă binecuvânteze. |