Miraj
Plănuiam să mergem la Ermitage,
iubitule!
Voiam să-mi arăți bogăția lumii.
Cuvintele însă
au ajuns înaintea noastră.
Știam că ești un vrăjitor prin naștere!
Mi-ai dăruit
dintr-un singur hocus-pocus
mirajul nopților albe.
Patinez
și nu mă satur
de lunecarea spre tine.
Aurora sufletelor noastre mă amețește
și simt aici, în plină noapte,
ermitageul din ele.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.