Trupul meu
Trup violent, de temut, rușinat,
Trup de poet ce-n lacrimi navighează,
Cine te zguduie astfel, cine te dezarmează?
(Bruxelles doarme cu mii de focuri decorat.)
În țara bunei suferințe
(Adu-ți aminte de acea casă-n câmpie),
Infirm arhanghel, beat de-a ta tăcere,
Nu așteptai decât o aspră dragoste să vie?
Știu toți prăpastia pe care mă aplec.
Se culcă muza moartă între zei.
Priviți cu toți (e o pagină albă),
Înmormântați poeții acasă la ei.
poezie clasică de Odilon-Jean Perier din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre țări
- poezii despre violență
- poezii despre tăcere
- poezii despre suferință
- poezii despre somn
- poezii despre rușine
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre moarte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.