* * *
Iubita nu mă lasă picioarele să-i sărut
Fiindcă-n ochii ei nu prețuiesc nici cât un sărut.
Lumea întreagă știe că sunt cuprins de patimi
Ey, Tanrî! Ea oare nici acum nu-mi dă un sărut?
Sângele de mi-aș pierde rămânând fără tine
Precum trandafirul toamnei ucis de un sărut.
Un pictor m-a pictat cu paharul în mână
Și sunt lipsit de putere și, iată, îl sărut.
Nicicând aburul vinului să nu mă părăsească
Ey, Tanrî! spre ziuă să mă ucizi cu un sărut.
Fuzulî! Luna nu crede că voi înnebuni
Și nu-i chip să mor altfel decât pentr-un sărut.
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.