Există întotdeauna o limită a bunătăţii; nu există, însă, o limită a răutăţii.
aforism de George Budoi din Răul şi răutatea (2008)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediţia a II-a40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!
1 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 6 iulie 2015: |
| Există o limită a Bunătăţii?! Ei! Cum aşa? Eu ştiam că Bunătatea, fiind o virtute -cea mai preţioasă- este imanenţa sterlină de douăzecişipatru de carate, neconvertibilă, neiluzorie, neinterferabilă suspiciunii şi necondiţionată de timp, spaţiu ori bariere de-ale susceptiblităţii! Acum o lună, cineva mi-a oferit personal, pe şleau, această perlă: "bunătatea mea are o limită"! Perplex, e puţin spus căci, e de neconceput să auzi rostind asemenea cuvinte, un om-medic (jurământul lui Hipocrate?), direct, fără menajamente, în faţa cuiva care are nevoie, cel puţin, de protecţie medicală (nu mai vorbesc de cea umană)! Bunătatea nu are limite, domnule Jorj! Nu poate şi nu trebuie să aibă! Oare există etalon pentru bunătate? Bunătatea nu e monedă de schimb! Iar Bunuţul din mine recte dumneavoastră, nu poate fi altfel decât o linie continuă penetrabilă înţelepciunii! Un for independent şi forever, pe care pot conta! Pot conta? |