Werther (către Wilhelm): Prezența ei, destinul ei, participarea ei la destinul meu, toate astea îmi storc și ultimele lacrimi din creieru-mi pustiit. Să ridic perdeaua și să trec după ea, asta e tot! Și ce atâta șovăire și tărăgăneală! Pentru că nu se știe ce este dincolo de ea? Și nimeni nu se mai întoarce? O însușire caracteristică a spiritului nostru este aceea de-a bănui că e numai tulburare și întunecime acolo unde nu știm lămurit ce este.
replică celebră din romanul Suferințele tânărului Werther de Goethe (1774)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.