Femeia cu brațele pline de păsări
femeia aceea meșteră
ieșea în fiecare zi din peșteră
cu păsări pe umeri și brațe
și când ajungea pe plajă
rămânea toată noaptea de strajă
așa am văzut-o, așa o țin minte
ca o statuie dintr-un grup statuar
fără să-mi dau seama măcar
că nu schimbaserăm nici două cuvinte
cocorii i se așezau în păr
ea înțelegea graiurile lor
și când venea dimineața,
ea era mai bogată într-adevăr;
imaginea ei m-a obsedat toată viața!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sculptură
- poezii despre viață
- poezii despre speologie
- poezii despre păsări
- poezii despre păr
- poezii despre plajă
- poezii despre noapte
- poezii despre imagine
- poezii despre femei
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.