Nici un om nu calcă în același pârâu de două ori, pentru că pârâul nu mai e același, și nici el nu mai e același om.
citat celebru din Heraclit
Adăugat de Adriana Pleșca
Votează! | Copiază!
Eolinol Antipa [din public] a spus pe 24 ianuarie 2011: |
Ciudată traducere. Iar explicația aforismului e de prisos.
Eu vă dau varianta franceză, preluată din "Les penseurs grecs avant Socrate", Editura GARNIER FLAMMARION, Paris 1975.
Traducerea a făcut-o Jean Voilquin din greaca veche:
În FRAGMENTS D'HERACLITE (pag. 74 - 81) există două aforisme apropiate:
..................
12. Nous nous baignons et nous ne nous baignons pas dans le meme fleuve. Et les ames s'exhalent de l'humide.
...........................
91. On ne peut pas descendre deux fois dans le meme fleuve.
Traducerea (91) ar trebui să sune astfel:
"Nu te poți cufunda (coborî) de două ori în același fluviu."
Eventual:
"Nu poți călca de două ori în același pârâu"
Pentru că un pârâu poate fi călcat, iar într-un fluviu te poți cufunda. Invers e mai greu. Pârăul e prea mic pentru o imersiune, iar fluviul e prea adânc pentru a fi călcat cu piciorul.
În greacă, atât pentru pârâu, cât și pentru fluviu se folosește un singur termen: "potamos".
Are cineva acces la originalul grecesc? |
daniel stanciu [din public] a spus pe 25 ianuarie 2011: |
Fabulos. Grecii vechi aveau acelasi cuvant pt. fluviu si pârâu. Este evident faptul ca elinii erau thalesieni cand era vorba de apa. Daca totul este apa, atunci de ce sa mai luam in calcul dimensiunea? Mostra de intelepciune populara "dimensiunea conteaza" este contrazisa de geniul metafizic al grecilor. Daca e vorba de ape, si mai ales dintre cele curgatoare (heraclitiene), dimensiunea nu conteaza. |
Eolinol Antipa [din public] a spus pe 25 ianuarie 2011: |
Grecii nu aveau termen pentru fluviu pentru că, având un teritoriu insular și peninsular, nu puteau concepe ape mari curgătoare. Auziseră de Istros încă de pe vremea lui Herodot, dar Istros pentru ei era doar un pârâu uriaș. |
daniel stanciu [din public] a spus pe 25 ianuarie 2011: |
Pai e si mai bine. Atunci de ce frantuzii traduc "potamos" prin fluviu? Stiu mai multa geografie decat vechii greci? Daca stiu, atunci s-o pastreze pt. ei. Textul lui Heraclit nu are nicio semnificatie geografica. |
Eolinol Antipa [din public] a spus pe 25 ianuarie 2011: |
Problema nu e în alternativa "pârâu-fluviu".
Problema e că partea a doua a aforismului nu se justifică.
Ea explică de fapt prima parte a panseului, adică îi distruge tot farmecul.
Vă repet! În prestigioasa ediție pariziană, partea a doua lipsește.
De unde a apărut în ediția română? |
daniel stanciu [din public] a spus pe 25 ianuarie 2011: |
Va rog sa nu minimalizati distinctia. Ea e transata intr-un text superbissim de regele neincoronat al aforisticii contemporane: Butulescu. Domnul mentionat ii reproseaza lui Heraclit ca e batran (si implicit demodat) si ca ar cam fi cazul sa invete de la oportunisti cum sta treaba cu imersiunea in fluviu, astfel incat sa te scalzi exact in aceleasi ape. Deci, daca Butulescu o spune, inseamna ca e vorba de fluviu. Eu am emis ipoteza neintemeiata lingvistic dupa care n-ar fi vorba de fluviu, ci de râu. Fireste, partea cea mai interesanta, cea cu schimbarea (la fatza sau la chilotii de baie) inotatorului i-a scapat d-l "aforistician". Nu stiu ce sa va spun despre cum a patruns versiunea asta in romana. Vladutescu ar putea sa va ajute in aceasta privintza. In "Filosofia in Grecia veche" citatul e atribuit lui Heracleitos (Allegoriae, 24) si suna cam asa: "Coboram si nu coboram in aceleasi ape curgatoare, suntem si nu suntem". Apoi cica dupa Plutarch -De E apud Delphos- Heraclit ar fi zis: "Nu ne putem scufunda de doua ori in apele aceluiasi râu." |