Am scris o singură carte, care se numeşte "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aştepta ca fiul lui Noica să scrie o carte. Şi când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă şi toate celelalte la fel. Acum, la sfârşitul vieţii mele, mă gândesc să scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă aşa scriu toţi oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!
Rafail Noica în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
1 Modest [din public] a spus pe 11 februarie 2014: |
| Un sfânt!.... |
2 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 3 aprilie 2016: |
| Superb, maestre! Superb şi copleşitor! Vă iubesc până dincolo de superbitate! Vă voi păstra paginile dumneavoastră "albe" în gândurile mele, până la sfârşitul vieţii! Căci oamenii mari, nota bene, domnia voastră şi încă vreo două safire (herr Einstein, Nietzsche, Marx) au fost şi vor fi dincolo (cât mai dincolo de dintotdeauna), cartea "celor dintâi", în seiful de aur pur al memoriei mele! Bine aţí făcut că aţi scris, monsenieure! |
3 Yorick [din public] a spus pe 4 aprilie 2016: |
| Doamnă, dacă aveaţi un minimum de consideraţie faţă de monsenior, aşa cum lăsaţi să se înţeleagă, apoi elogioase dumneavoastră reverenţe ar fi trebuit să fie tot albe, dacă nu chiar transparente. Iar cei patru apostoli, la care faceţi trimitere, ar fi fost trei, nu doi. |
4 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 4 aprilie 2016: |
| Consideraţie? Aha, aici e vorba de CON! Păi să CON-cepem nişte gândurici extranoicisiste, cu transparenţă elogioasă prin Memoria reverenţiatului! Domnule, dacă (mai) aveţi un minimum de CON. (..cesie, ...ciliere, ..., cepţiune, suetudine etc.) faţă de "doamnă", vă rog să vă CON(centraţi) mai CON(siderabil) prin paginile nealbe ale comentariului său! Doamna n-a făcut nicio "trimitere" la niciun apostol, monchere! Dânsuliţa l-a adăugat pe dânsuleţul (Marx) la cele două safire, (ah, nu v-aţi prins?)doar pentru estetică! Coaptă, Milord? |
5 daniel stanciu [din public] a spus pe 5 aprilie 2016: |
| Doamna Iulia, cand spuneti Marx va referiti la Herr Karl? Daca e vorba de el, atunci ce cauta safirele la acest apostol al si mai noului Adam, proletarul? Aceste pietricele retrograde sunt mofturi burgheze incompatibile cu austeritatea unui luptator pentru egalitate economica intre oameni animale, plante, scanduri si in alte ipostaze ale omului dupa comunizarea lui fortata). Fiul lui Noica si-a respectat tatal si brandul (blazonul) cultural asociat marelui Constantin. Era constient ca n-avea anvergura intelectuala a ilustrului sau ascendent biologic. De aceea, s-a abtinut sa scrie. De altfel, recluziunea lui arata ca n-a putut purta cu nonsalanta povara numelui Noica. S-a simtit prea mic pentru un nume atat de mare. Bunul lui simt e e cat se poate de evident si e vrednic detoata admiratia. Anecdota simplutza cu filele nescrise (variatiune pe tema antedeluviana a volumului "Ce stiu barbatii despre femei") confirma modestul sau potentialul sau scriitoricesc. |
6 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 5 aprilie 2016: |
| Simpaticule Daniel cel nedrept, când spun Marx, mă refer, ei da, la drăguţul, hegelianul, dr. Karl Marx, maurul de pe Mosela! Şi ce dacă fiul lui Noica şi-a iubit, idolatrizat, respectat tatăl? Şi hegelianul Marx, şi-l va fi respectat şi iubit pe al său! Ca dovadă, s-a dat în vânt să-şi apere şi întreacă părintele! Plecăciune fiului noicisian, pentru modestie şi gratitudine! Tânărul Karl, îndrăgostitul de cea mai frumoasă fată din Trier a fost una din dragostele cele dintîi ale adolescenţelor mele! Sigur că am să-l iubesc întotdeauna pe, mai noul meu adorat, Rafael de Noica, idolul meu momentan, cu atât mai mult cu cât, superbissimul îşi va fi scris-trăit o parte din paginile sale "albe", aici, la doi paşi de mine, pe meleaguri încărcate de spiritualitate! Căci, puţini au fost cât Zaharia Stancu, Marin Preda, Mircea Scarlat! |