| Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 15 aprilie 2012: |
| Lumina Sfântă, în urma rugăciunilor stăruitoare, S-a pogorât în acest an... 2012, la ora... 14:24 fix. Mulţumesc. |
| Betty Marcovici. [din public] a spus pe 15 aprilie 2012: |
| Hristos a inviat! Pacea si linistea sa ne lumineze sufletele. |
| Gregoar Ureche [din public] a spus pe 15 aprilie 2012: |
| Lumina de care vorbiţi să provină musai de la o candelă agreată. |
| Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 15 aprilie 2012: |
| Frate "Ureche", precum şi voi fraţi şi surori ce v-aţi plecat urechea la cuvintele mele, la strigătul meu disperat, de a deveni un suflet plin de har şi Luminat, foarte mult, zilele acestea, eu am insistat să vorbim despre candela blândă a iubirii din inimile noastre. Pentru cine nu ştie încă, da, Lumina Sfântă este adusă de la Ierusalim cu avionul la Bucureşti, într-o candelă special pregătită în acest sens, şi... conform cu tradiţia pe care am moştenit-o şi eu de la părinţi şi bunici, trebuie adusă acasă în noaptea de Înviere a Domnului, şi cu ea, Lumina Sfântă, să aprindem în casa noastră(nu ştiu exact câtă vreme, 10 zile cred), o candelă special pregătită, pe care bunicii noştrii o făceau dintr-un pahar micuţ, o tablă curbată cu un mic orificiu prin care se trecea un fitil(existau lămpi de iluminat cu petrol şi aveau de unde tăia acest fitil), şi erau foarte atenţi să ardă zi şi noapte în toate aceste zile, zile în care... dimineaţa, pe stomacul gol, ne împărtăşeam spunând rugăciunea Tatăl Nostru în faţa icoanei cu candela aprinsă; luam trei(Trei), înghiţituri de aiasmă(apă sfinţită care se dădea şi aceasta în noaptea de Înviere şi care nu ar trebui să ne lipsească din case – se poate procura de pe la mânăstiri), apoi luam... Paştele(erau aduse exact câte bucăţi mici de pâine sfinţită ne trebuieşte pentru a nu fi aruncată dacă ne rămâne), şi gata... puteam să întrerupem postul de 40 de zile(sau de o săptămână... săptămâna mare pentru cei ce din anumite motive nu pot ţine tot postul – copiii erau scutiţi), şi să ne înfruptăm din bucatele meticulos pregătite; se făceau pomeni... dând săracilor ou, cozonac... după cosibilitatea fiecăruia, în aşa fel încât, şi cel bogat, dar şi cel sărac, să se sfinţească sufleteşte... dar şi trupeşte. Acum, de ce am insistat eu atât de mult cu Lumina aceasta Sfântă. Am insistat dintr-un singur motiv... cel al pildei Fecioarelor, în care cinci aveau undelemn pentru aceste candele(undelemnul candelelor bunicilor noştri era ulei de "Floarea Soarelui", ulei rafinat, şi sfinţit la Sfântul Maslu – când se făcea acesta), şi cinci nu aveau acest... combustibil sfinţit. Şi pilda Domnului ne spune că... la miezul nopţii, s-a făcut strigare(se strigă de trei ori... Hristos a înviat, iar cei prezenţi la biserică, la Învierea Domnului din morţi, răspund cu... Adevărat a înviat), şi fecioarele neînţelepte(în alte traduceri li se spune pe şleau... nebune), fug repede la cele înţelepte(este vorba de pregătirea aceasta din vreme a celor trebuincioase... candelă, ulei sfinţit, etc.), iar acestea le refuză, sunt păcătoase, trăiesc zi de zi în întuneric, etc. Acum, pilda mai spune ceva... ce noi nu cunoaştem interpretarea exactă, căci... Domnul le spune acestor... "Nu vă cunosc – duceţi-vă de la Mine... nebunelor". Dacă dorim să înţelegem acest verset, trebuie ştiut că, noi, suntem fiinţe de Lumină, şi Domnul, nu ne poate vedea, ne cunoaşte cine suntem adică, dacă... nu ni se Luminează faţa... precum Moise, care a văzut sufleteşte cu adevărat pe Dumnezeu. Şi avem ocazia aceasta acum când, Lumina Sfântă este adusă cu avionul de la Ierusalim, apoi... pauză? Iată fecioarele... nebune, căci... Lumina Sfântă prin care Dumnezeu priveşte şi ne vede, ne cunoaşte văzându-ne faţa, nu ajunge la candela locuinţei noastre spre închinare şi "Iiluminare" sufletească sfântă. Cum poate ajunge astăzi, când avem posibilitatea aceasta? Simplu: cu elicopterele repede adusă Lumina Sfântă(dacă suntem cu adevărat credincioşi şi înţelepţi), în marile oraşe ale României, de acolo repede cu alte mijloace de locomoţie în împrejurimi(se poate plăti costul prin bunătatea sufletească a fiecăruia), în aşa fel încât, mai înainte... sau chiar după... miezul nopţii de Înviere, toată România... şi tot pământul... dacă vor lua toţi exemplu nostru; să fie în Lumina Sfântă iertătoare şi dătătoare de viaţă veşnică. Vă mulţumesc şi vă mai aştept sufleteşte... cu întrebări... coloborat, să le găsim răspunsurile necesare. Hristos a-nviat! |
| Gregoar Ureche [din public] a spus pe 15 aprilie 2012: |
| PePePe-ule, eu nu voi fi niciodată "Frate" cu cineva care iroseşte mai bine de 600 de cuvinte fără să spună nimic coerent şi, mai ales, cu cineva care scrie "noştrii", "cosibilitatea", "Iiluminare" şi "coloborat". Candela agreată se referea strict la noua găselniţă a comersanţilor în sutană, binecuvântaţii slujitori ai Banului. |
| M. Arin. [din public] a spus pe 15 aprilie 2012: |
PPP!
Nu-ţi mai irosi cuvintele
pentru urechile lui Ureche.
Are nume de cronicar franţuzit
dar e ateu îndrăcit,
dintre cei ce-şi scot corniţele
tocmai de Paşti.
Lui Ureche nu-i trebuie
lumină de la Ierusalim.
Are bricheta lui.
Şi când te gândeşti
că Iisus
s-a sacrificat, Ureche,
şi pentru
cei ca tine!
Azi ar trebui
să fim cu toţii fraţi.
Paul e un şofer
care a citit mult
şi scrie aşa cum poate.
Tu, Ureche,
eşti probabil nepotul
lui Alexandru Graur.
Îţi alegi fraţii
după semnele de punctuaţie. |
| Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 15 aprilie 2012: |
| Dragul meu M.Arin. s-ar putea spune că este într-o... "ureche", acest interlocuitor al nostru, dar nu uita o pildă plină de înţelepciune a Domnului, care spune despre cei doi... şi zice aşa: că primul a zis... da, vin, vin, cum să nu vin tocmai eu; şi acesta... "vin" s-a făcut, căci nu a venit. Al doilea... cel culcat pe o... "ureche", un Toma necredinciosul şi un ateu în carne şi oase; a zis... NU, nu vin şi nici nu vreau să aud de chemarea voastră lipsită de logică, de aşezământ--- şi totuşi, acest... "ureche", a venit. Întrebarea este... de ce... acela ce a zis că vine, nu a venit, iar cel ce a zis că... NU vine, a venit? Răspunsul îl găsim în noi înşine căci, suntem curioşi, mergem de curiozitate la Ierusalim, la Mormântul sfânt, cercetăm locul, ascultăm întâmplări adevărate şi nescrise de teama acestor atei ce nu cred, şi la final... vedem: cu ochii minţii, şi devenim precum Pavel, care ştim că-i prigonea pe ucenici, şi prin ucenici prigonea de fapt: pe Cel ce era Una cu ucenicii, precum şi El a fost şi este Una cu Tatăl Ceresc... adică pe Domnul, care a şi zis lui Pavel... "Pavele, Pavele, de ce Mă prigoneşti tu Pavele"? Şi Pavel, care nu vedea ci numai auzea pe Cel ce-i vorbeşte, a întrebat... cine Este? Şi aşa a aflat că îi vorbeşte chiar Domnul, Iisus Hristos adică. Deci, "Ureche", este orb, nu vede pe Domnul, dar prin noi, cei ce îi redăm vederea să vadă şi mai ales să audă chemarea Domnului Hristos, va veni, pe când cel ce... aude slab, vede înceţat, se poate răzgândi pe la jumătatea vieţii lui, şi face cale întoarsă... spre piezania sa de om credincios... şi nu prea. Lucrul acesta se explică, prin faptul descris în pilda Domnului cu oaia rătăcită căci, Domnul, lasă pe cele 99 de oi din turma Sa, şi se duce să aducă oaia... rătăcită, iar unele... nu toate; unele oi, văzând că Domnul şi Păstorul Cel Bun, Păzitorul sufletesc al acestora, nu-şi manifestă prezenţa nicicum, se gândesc să părăsească turma şi să intre în gura lupului flămând... care atât aşteaptă, şi va fi vai de pielea ei nescărmănată până atunci. Există o vorbă destul de înţeleaptă din popor, care spune aşa: "Dacă te-ai apucat de băutură, trebuie să te ţii de ea, că de nu... se ţine ea, de tine". Aşa este şi cu religia, credinţa aceasta în Iisus Hristos, căci... păcatul, ispita acestei vieţi, te urmăreşte la orice pas, iar un pas greşit... într-o altă direcţie decât cea arătată de Mântuitor, poate fi fatală. Şi mai dă o pildă Domnul Hristos căci, un orb, care... călăuzeşte pe un alt... orb, ce fac? Da, se duc în râpă amândoi. Nu călăuzi te rog... MArinică, pe nimeni... dacă eşti orb ca şi mine, ci lasă-l în seama Luminii, Divinului adică, şi va vedea atunci: Calea, Adevărul şi Viaţa... pe Domnul adică. Amin. |
| Gregoar Ureche [din public] a spus pe 15 aprilie 2012: |
Mai bine într-o ureche decât într-un neuron, iar acela semi-alfabetizat.
(v. "interlocuitor" şi "piezania") |
| M. Arin [din public] a spus pe 17 aprilie 2012: |
Domnule Ureche,
Îmi cer public scuze
pentru tonul meu,
total neadecvat
cu sărbătorile pascale.
Reţineţi,
vă rog,
că aceste Comentarii
sunt un schimb de opinii,
dar şi o competiţie
de replici.
Nimeni nu trebuie să se supere
pentru comentarii. |
| Gregoar Ureche [din public] a spus pe 17 aprilie 2012: |
Domnule M. Arin:
Vă mulţumesc pentru revenire, dar nu este cazul să vă cereţi scuze; comentariile dv. chiar m-au amuzat.
Poate tonul meu a fost neadecvat cu sărbătorile pascale. Dar mă îngrozesc de câtă ignoranţă şi neglijenţă întâlnesc la tot pasul. N.B. Nu mă refer aici la comentariile dv.! Înainte de ‘89 ne plăcea să ne lăudăm cu calitatea şcolii româneşti; ajung la concluzia că s-a ales praful de ea şi nu (numai) datorită constrângerilor bugetare.
Aveţi dreptate, sunt “fanatic” când discut despre respectarea normelor gramaticale româneşti. Consider că este o formă de manifestare a patriotismului.
În ceea ce priveşte credinţa, deşi nu sunt un practicant în sensul clasic al cuvântului, militez neobosit pentru Libertate Absolută de Expresie! (indiferent dacă şi cum îşi face cruce unul sau altul, indiferent dacă poartă turban, e ras în cap sau are cârlionţi), doar atât timp cât nu mă trage nimeni de mânecă, cât nu încearcă să mă înghesuie cu forţa în turma lui.
Deşi respect convingerile tuturor, nu dau nici doi bani pe "trimişii pe Pământ" ai Divinităţii, în sutană sau cu costum şi cravată, cei care încearcă să ne aducă pe calea cea bună. În cazul de faţă, nu aveam nicio treabă cu Sfânta Lumină a nimănui, pur şi simplu comentam oripilat de găselniţa cu aşa-numita candelă agreată, pusă în vânzare de mai-marii Ortodoxiei române. |
| Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 18 aprilie 2012: |
Dragă dle... "Ureche" – frate nu doriţi să fiţi;
Omu-i pe pământ pereche – lucru-acesta poate-l ştiţi;
Moartea vine, ne desparte: mai departe să trăim
N-aţi citit în Sfânta Carte, că-nviem dacă-L iubim?
Urechea, ce o avem, făcută-i să auzim
La fel, ochii... să vedem, credincioşi doar Lui să fim.
Eu unul... sunt credincios, şi nu-mi pasă de... "Ureche"
Un "Ureche" de prisos – făr-a Domnului pereche.
Regret, că vă dojenesc, lucru-acesta nu îmi place
Eu vă spun că vă iubesc, dorind nu război... ci pace.
Că... nu sunteţi credincios, îmi dau seama ce sunteţi
Hristos... rămâne Hristos, să-L iubiţi dacă puteţi.
Eu vă zic să încercaţi, încercarea moarte n-are
Nu v-oblig să vă-nchinaţi: cum gândeşte fiecare.
A avea înţelepciune, mai înseamnă a iubi
Viaţa noastră când apune, niciodată nu vom şti.
Este dacă vreţi un joc, un joc care să-l gândeşti:
Te azvârli singur în foc, sau mai vrei ca să... trăieşti?
Iisus Domnul ne tot spune, SUFLETUL să ni-l salvăm
Iar când cerul va apune, trupu-acesta ni-l schimbăm.
Nu ştim cum vom arăta, probabil vom străluci
Lucifer când va... "crăpa", foarte fericiţi vom fi.
Ureche... fii cumpătat, căci nimic n-ai de pierdut
Mori, şi fără de păcat, înger, veşnic, te-ai făcut.
Eu te rog încă odată, dar nu te pot obliga
Poate ne-ntâlnim vreodată, detailat a-ţi explica.
Eşti matur şi poţi gândi, chiar te rog să te gândeşti
Relele, se pot sfârşi, numai dacă: mai trăieşti!
Eu unul, încă trăiesc, trăiesc prin Cel: care Este
Când şi când mă spovedesc, şi Domnul mă: Curăţeşte.
Hristos Domnul S-a jerfit, niciunul... să nu pierim
El, pe Cruce a murit, fericiţi, în veci, să fim.
Mulţumesc. |
| Betty Marcovici. [din public] a spus pe 18 aprilie 2012: |
| Dumnezeu este singura avere neimpozabila, care nu se termina niciodata. |
| M. Arin [din public] a spus pe 18 aprilie 2012: |
La cât de mult şi de neglijent
scrieţi voi,
chiar aşa neimpozabil,
o să-l terminaţi (nervos)
şi pe Dumnezeu!!! |
| Paul Preda Păvălache [autorul] a spus pe 21 aprilie 2012: |
Decizie:
"Voi" lipsi o vreme lungă
Pe voi că m-am... "şucărit"
Poate-aşa... o să v-ajungă:
Având salariu' mărit! |
